FĂINAREA VIȚEI-DE-VIE. Serghei Tutovan: Lucrări importante de sezon

În ultima vreme, făinarea devine o problemă din ce în ce mai stringentă a producătorilor de struguri. Anul acesta nu este o excepție, acolo unde nu s-a ținut cont de respectarea tehnologiei de cultură, făinarea și-a făcut simțită prezența. AGROMEDIA a discutat cu Serghei Tutovan, doctor în științe agricole, specialist în viticultură, care vine cu unele recomandări.

Semnele de atac al făinării sunt apariția pufului alb pe bobițe și partea din față a frunzei.

Făinarea iubește temperaturile înalte, până la +30, +32 de grade Celsius, arșița, seceta, care duce la o ofilire ușoară a frunzelor și picături de rouă, rămase printre frunze – condiții optime pentru dezvoltarea bolii. Din acest motiv, rolul aerisirii și iluminării strugurilor în prevenirea atacului de făinare este unul foarte important.

Unii viticultori își fac griji că strugurii vor suferi de arsuri solare. Asigurarea cu aer și lumină din momentul începutului formării bobiței îi face „imuni” la arsuri, explică Serghei Tutovan.


 
Citește și: MOLIILE STRUGURILOR

Din măsurile de prevenire a făinării, specialistul menționează:

• Utilizarea fungicidelor sistemice și a celor de contact.
• Folosirea sulfului, în combinație cu preparatele sistemice, este obligatorie.
• Și, neapărat, aerisirea și iluminarea strugurilor.

Odată instalată în plantații, făinarea poate fi combătută, dar cu costuri considerabil mai mari decât cele de prevenire.
 
În această perioadă, producătorii de struguri de masă trebuie să profite de ultimul moment în care mai pot efectua tratamente cu sulf. Aplicarea lor mai târzie, înseamnă rămășițe de sulf pe bobițe, respectiv, probleme la capitolul vânzări. Atunci când fabricile de vin nu sunt atât de stricte la acest capitol, producătorii de struguri pentru vin își pot permite și aplicări mai târzii.

Un aspect important de care mai trebuie să țină cont viticultorii în această perioadă este normarea recoltei. Unde sunt suprafețe irigate, nu sunt probleme, dar unde acestea lipsesc, deja via suferă de lipsa apei. Din acest motiv, nu trebuie să jelim, dacă ne dorim recolte frumoase, mai spune specialistul.


 
Citește și: BĂȘICAREA FRUNZELOR LA VIȚA-DE-VIE

Făinarea viței-de-vie (Uncinula necator (Schw)) este o ciupercă ce atacă frunzele, lăstarii tineri, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de păianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde, formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă.

Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc.

Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci.

Citește și: FILOXERA VIȚEI-DE-VIE

Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu (Botrytis cinerea), pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență, care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete brune.