GUNOIUL DE GRAJD: Cum îl transformăm în îngrășământ?

Deșeurile zootehniei sub formă de dejecții se utilizează ca cel mai preţios îngrășământ organic pentru menţinerea fertilităţii solului. De asemenea, aceste deșeuri se utilizează cu succes ca sursă de energie termică atât la arderea părţii solide, cât și la obţinerea biogazului în fermentatoare speciale. Iar de managementul eficient al dejecţiilor animaliere depinde mult starea ecologică a mediului ambiant.
 
Citește și: CUM SE UTILIZEAZĂ GUNOIUL DE PASĂRE CA ÎNGRĂȘĂMÂNT PENTRU LEGUME ȘI POMI și Maceratul de găinaț. 
 
Cum gestionăm corect gunoiul de grajd și cum îl utilizăm pentru a fertiliza solul?
 
• Gunoiul de grajd proaspăt nu trebuie aplicat pe câmpuri, deoarece nu numai că este interzis de standardele bunelor practici, ci provoacă și daune ireparabile plantelor prin arderea sistemului radicular.
• Gunoiul de grajd proaspăt conţine o cantitate mare de gaze dăunătoare și compușii acestora (amoniac, propan și altele), care, pătrunzând în pământ, creează compuși toxici și ucid toate organismele utile și pot provoca un focar de boli, cum ar fi petele maronii și fitoftorozele.
• Pentru a evita consecinţele negative, gunoiul de grajd proaspăt trebuie prelucrat. Cea mai rentabilă metodă este separarea gunoiului de grajd (separarea în fracţii solide și lichide).
 
Separarea gunoiului de grajd
În aceste scopuri, se recomandă să folosiţi separatoare cu șurub. După prelucrarea prin separator, fracţia solidă este utilizată ca îngrășământ, poate fi suplimentar granulată și utilizată ca combustibil pentru cazane.
 
Îngrășământul finit conţine o gamă largă de microelemente; acizii humici și folici și sărurile lor sunt conţinute în cantităţi mari. Îngrășământul conţine calciu, care favorizează dezoxidarea solului. Fracţia lichidă, diluată suplimentar cu apă, poate fi utilizată și ca îngrășământ pentru irigarea câmpurilor.
 
Avantajele procedurii de separare a gunoiului de grajd constă în faptul că utilizarea separatorului într-o fermă rezolvă problema procesării gunoiului de grajd și vă permite să vă asiguraţi în mod independent îngrășăminte, folosind materii prime gratuite, ale căror volume sunt completate în mod constant de însăși animalele din fermă.
 
NOTĂ: De exemplu, economiile anuale la procurarea îngrășămintelor minerale pentru o fermă cu 600 capete de taurine și cu o suprafaţă de 1200 de hectare sunt în jur de 4 milioane lei.
 
Este important de a administra cantitatea necesară de îngrășământ organic în funcție de starea solului și culturile care vor fi semănate. Cantitatea de îngrășăminte organice administrate nu trebuie să depășească norma de 170 kg azot la un hectar.
 
ATENŢIE! Nu se recomandă de a administra în sol bălegarul proaspăt, deoarece acesta poate conţine cantităţi importante de seminţe de buruieni și organisme nocive.
 
Urina și mustul de grajd sunt recomandate a fi utilizate pentru a activa fermentarea gunoiului de grajd și compostului, dar și în calitate de îngrășământ cu acţiune rapidă, inclusiv în perioada de vegetaţie a plantelor, la culturile de câmp doza fiind de 5–10 m3 /ha.
 
În ansamblu, îngrășămintele organice asigură un spor de roadă de până la 40% în funcție de particularităţile fermei și culturilor utilizate. Realizând managementul corect al gunoiului de grajd contribuim la protecţia mediului ambiant prin prevenirea poluării solului și apei cu nitriţi și nitraţi, precum și la micșorarea emisiilor de metan și protoxid de azot în atmosferă.

Bibliografie: BUNELE PRACTICI DE ADAPTARE A SECTORULUI ZOOTEHNIC LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE.