DIAGNOSTICAREA BOLILOR LA ALBINE. Motivele depopulării stupului

Primăvara, stupinele trebuie controlate pentru următoarele maladii: viroze, loca europeană, loca americană, nosemoza, ascosferoza, varrooza și intoxicații.

Fenomenul depopulării stupului. Dispariția albinelor din stupi în cantități mai mari decât nivelul biologic normal, este determinată de următoarele:

• moartea albinelor în câmp ca urmare a vizitării unor zone în care s-au efectuat recent tratamente fitosanitare, sau există substanțe cu remanență mare;
• acumularea în timp a substanțelor toxice în organismul albinelor și pieirea acestora în afara stupului;
• reducerea vieții albinelor infestate cu până la 50% în funcție de gradul de parazitare;
• în cazurile grave de depopulare este suspectat virusul paraliziei acute asociat parazitului Varroa.

Pentru a lupta cât mai eficient împotriva acestor depopulări și asocieri maladive, trebuie să acționăm prin toate mijloacele în vederea obținerii unor familii cât mai puternice, având mare grijă ca fagurii din cuib să fie bine acoperiți cu albine, luând toate măsurile de igienă apicolă (mutarea fagurilor din stupii considerați infestați - în alți stupi - este interzisă), toate resturile de albine și materialele suspecte vor fi arse, având grija să luăm măsuri și pentru preîntâmpinarea furtișagului la albine.
 

Semnele de boală

• larve moarte necăpăcite sau căpăcite fără semne de loca sau ascosferoza,
• nimfe moarte de culoare albă-cenușie,
• albine moarte înainte de eclozionare (uneori înnegrite și depilate, fără aripi),
• albine vii malformate (cu aripile insuficient dezvoltate, cu exsudat la suprafața corpului, cu un picior sau mai multe paralizate etc.),
• fagurii cu puiet au aspect pestriț, acesta fiind diseminat în faguri, iar albinele în general blochează cu nectar celulele goale nelăsând o perioadă de timp matca să ouă în ele,
• familiile grav afectate se depopulează putând să piară până în toamnă sau iarnă, sub influența negativă a rigorilor vremii.

Cum facem controlul cuibului?

Un control total, adică cu desfacerea cuibului, se poate face numai dacă temperatura aerului în atmosferă este nu mai puțin 14 grade C la umbră. O revizie fugitivă se admite la 12-10 grade C. Înaintea examinării cuibului și în timpul examinării se vor lua următoarele măsuri: pregătirea inventarului necesar, spălarea pe mâini, folosirea echipamentului de protecție, folosirea fumului pe deasupra ramelor numai atunci când este nevoie etc.

Desfăcând cuibul apicultorul nu trebuie să facă mișcări bruște, să lovească în stup, să strivească albine, să nu stea în fața ori în calea albinelor. Să evite furtișagul. Examinarea cuibului să se facă cu un scop precis și cât mai rapid.

Uneori, verificarea activității se poate face doar privind activitatea albinelor de la urdiniș sau privind porțiunea din fața urdinișului numită oglinda stupului.

Diagnosticul de laborator se pune pe baza semnelor clinice și a examenelor de laborator de înaltă calificare (laboratoarele sanitar-veterinare raionale sau la Centru Republican de Diagnostică Veterinară din Chișinău).
 

Cum se face recoltarea probelor pentru laborator?

• Pentru diagnosticul virozelor se trimit albine vii și bucăți de fagure cu puiet afectat și neafectat.
• Pentru loca se trimit bucăți de fagure cu puiet bolnav.
• Pentru puiet varos se trimit faguri cu puiet și larve moarte și eliminate de albine pe fundul stupilor sau în afara acestora.
• Pentru varrooza se trimit albine recoltate vii și faguri cu puiet căpăcit, mai ales cu celule de trântori.
• În caz de intoxicații se recoltează și se trimit albinele moarte recent și vii, faguri cu puiet mort, precum și bucăți de faguri ce conțin polen și miere recent introdusă în faguri. În caz de intoxicație cronică, se trimit albine, faguri cu miere căpăcită și păstură.

Probele trebuie să cuprindă cel puțin 20-30 de albine. Albinele bolnave ce se târăsc pe oglinda stupului sunt luate și omorâte prin scufundare în alcool. După ce au murit se usucă între 2 sugative sau 2 foi de hârtie, după care se împachetează în pachetele de hârtie. Pe fiecare cutie se va scrie numărul familiei de la care provin albinele.

Pentru diagnosticul nosemozei, în perioada de la sfârșitul iernii se pot recolta și albine moarte de pe fundul stupilor. În cazul bănuielii intoxicației cu substanțe chimice probele vor conține 300-500 de albine moarte de curând. Probele se vor împacheta într-o cutie rezistentă la transport, iar în interior se va introduce o notă cu următoarele date:

1. Denumirea stupinei
2. Numele apicultorului
3. Adresa exactă
4. Numarul familiilor din stupina la care s-au observat semne de intoxicare, precum și orice alte date sau amănunte legate de această problemă.

Probele de faguri cu puiet bolnav se vor recolta din porțiunile cele mai atacate, cu cele mai multe larve bolnave. Fagurele nu trebuie să cuprindă celule cu miere, dimensiunile sale fiind de 10 x 10 cm, ambalat într-o cutie de lemn, fiind bine fixat în interior, spre a nu se mișca. Pe fundul cutiei și pe capac se fixează 2 șipculițe de lemn de grosimea unui creion spre a ține fagurele depărtat, spre a nu mucegăi sau deteriora.

Dacă se constată o boală contagioasă sau provocată de parazite, stăpânul gospodăriei apicole trebuie să asigure un tratament veterinar corespunzător, iar în caz de boală contagioasă, tratamentul este urmat și de o perioadă de carantină a gospodăriei apicole.

Sursa: Qdidactic