Vântul, umiditatea mare, cantitatea de precipitații și temperaturile mai mici decât media normală sunt doar câțiva dintre factorii care favorizează apariția moniliozei. Monilioza este cauzată de ciuperca Monilinia spp și reprezintă o provocare majoră pentru pomicultori. În România există trei ciuperci din genul Monilinia care afectează organele pomilor atacați: Monilinia laxa, Monilinia fructigena și Monilinia fructicola.
Citește și: PĂDUCHELE DIN SAN JOSE
Monilioza la pomi poate duce la pierderi semnificative, de peste 90%, de flori și implicit de producție. În cazurile foarte grave, în lipsa tratamentelor și a măsurilor specifice de prevenire și combatere, monilioza poate cauza chiar moartea pomilor fructiferi. Speciile cele mai afectate de monilioză sunt: cireșul, prunul, vișinul, caisul sau piersicul, mărul, părul și gutuiul. Un control eficient al moniliozei presupune adoptarea unui management integrat pentru prevenire și combatere.
Monilioza la sâmburoase
Monilioza se mai numește și putregaiul brun al sâmburoaselor. Are o largă răspândire la speciile pomicole. Pomii sunt vulnerabili la atacul bolii în special în perioada de înflorire și cea în care fructele se maturează. Ciuperca poate ataca ramurile, lăstarii tineri, frunzele, fructele și florile pomilor fructiferi. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin miceliul de rezistență, iar sensibilitatea pomilor la atacul acesteia variază de la un soi la altul.Atacul moniliozei ar putea fi ușor confundat cu daunele produse de îngheț. Organele sensibile ale pomilor sunt infectate în condiții climatice favorabile. Diferența față de afectarea produsă de îngheț este că monilioza nu afectează la început uniform pomul, iar florile afectate rămân pe ramuri. În cazul lăstarilor, zonele afectate se brunifică, fără să provoace ruperea lăstarilor. Doar cei tineri se pot ofili, dar simptomele sunt ușor de recunoscut, pentru că vârful acestora se îndoaie și se usucă. Frunzele tinere afectate de monilioză se desprind de pe ramuri. Florile și fructele afectate de monilioză se ofilesc, se brunifică, dar rămân prinse de pom. Cele atacate de boală aproape de maturitate se acoperă cu un puf cenușiu-albicios și putrezesc.
Monilioza la cais
Specie pomicolă sensibilă la atacul bolilor, caisul este frecvent afectat de monilioză. Boala este cauzată de un cumul de factori, dezvoltarea agenţilor patogeni fiind favorizată în special de umiditatea ridicată, dar şi de condiţiile climatice sau de mediu.
Citește și: TRATAMENTE LA POMI FRUCTIFERI
Din cauza schimbărilor bruște de temperatură, monilioza afectează frecvent caisul, în special în primăverile reci, cu umiditate ridicată. Boala cauzează ofilirea florilor, uscarea mugurilor și a lăstarilor. Când afectează fructele, acestea putrezesc și cad.
Monilioza la prun
Cauzată de ciuperca Monilinia laxa, monilioza la prun este una dintre cele mai periculoase boli care afectează acest pom după începerea înfloririi. Boala apare primăvara și se manifestă pe flori, frunze, fructe și lăstari. Florile încep să se usuce iar la nivelul fructelor apar niște pete brune, circulare, care se extind rapid și cuprind tot fructul.
Afectate de monilioză, prunele devin moi și necomestibile. Pentru combaterea moniliozei la prun, este esențială o rutină de îngrijire corectă a pomilor și aplicarea unor tratamente cu fungicide cu acțiune preventivă și curativă.
Citește și: CONTROLUL BURUIENILOR ÎN LIVEZI
Monilioza la cireș
În sezoanele ploioase, cireșul este unul dintre cei mai afectați pomi fructiferi de monilioză. Monilioza la cireș este o provocare majoră pentru fermieri. Agentul patogen afectează florile, frunzele, lăstarii, dar și fructele de cireș.
La suprafața ţesuturilor afectate se formează un mucegai de culoare albă, care cauzează necrozarea și brunificarea acestora. Predispoziție maximă la atac au soiurile în perioada înfloritului și în perioada maturării fructelor.
Monilioza la vișin
Primăvara, monilioza formează numeroși spori care sunt preluați de vânt și răspândiți prin aer, așternându-se peste vișini. La fel ca în cazul cireșului, boala afectează atât florile și frunzele, cât și lăstarii și fructele.
Atacul de monilioză pe lăstarii de vișin se remarcă prin brunificarea zonei cambiale. Atacul florilor este asemănător cu afectarea cauzată de îngheț. Frunzele afectate conduc la defolierea vișinului.
Monilioza la piersic
Piersicii sunt pomi foarte sensibili la atacul moniliozei. Cauzată de ciuperca Monilinia, boala provoacă pagube semnificative în special la fructele care sunt aproape de maturare. Primăvara, florile afectate devin maro și mor destul de repede. Mugurii afectați prezintă un aspect asemănător mucegaiului.
Monilioza provoacă atacuri păguboase asupra fructelor, care se mumifică și devin necomestibile. Primele simptome apar sub forma unor pete mici și maronii care ulterior acoperă fructele în totalitate. Astfel, fructele se deshidratează și devin mumificate.
Citește și: COROANA DRAPEAU MARCHAND LA CIREȘ
Prevenirea și combaterea moniliozei la sâmburoase
Combaterea moniliozei la pomii fructiferi se face prin mai multe măsuri de igienă și tratamente fitosanitare. Acestea se aplică la avertizare.Ca măsuri preventive împotriva moniliozei, pomicultorii pot alege în primul rând soiuri de sâmburoase cu sensibilitate mai scăzută la Monilinia spp.
În momentul efectuării tăierilor de rodire, altoire sau de formare, rănile trebuie sigilate cu mastic, pentru protecția împotriva infecțiilor. Totodată, lăstarii care au fost atacați trebuie tăiați și arși. Se mai pot face, totodată, și tratamente preventive în perioada de iarnă.
Sursa. Basf.ro