Tunelurile joase modifică micromediul din jurul plantelor, crescând temperatura solului și a aerului și reducând vântul. Ca urmare, plantele cresc mai repede, fructele se maturizează cu 2-3 săptămâni mai devreme, iar recoltele sunt mai mari în comparaţie cu cultivarea în câmp deschis.
Pentru producţii comercializabile de înaltă calitate de pepeni galbeni, pepeni verzi și dovleci, trebuie adoptate anumite practici:
- producerea răsadurilor de bună calitate;
- utilizarea paturilor ridicate și mulcire;
- selectarea materialelor de acoperire adecvate;
- adoptarea irigării prin picurare și fertilizare.
Cerinţele faţă de mediu
Toate cucurbitaceele (pepeni galbeni, pepeni verzi, dovlecii) sunt sensibile la temperatură. Ele preferă un climat cald, uscat, cu temperaturi medii zilnice de 22–30 °C. Cucurbitaceele germinează la o temperatură minimă a solului de 15-18 °C, în timp ce temperatura optimă a solului pentru creșterea rădăcinii este de 20–35 °C.Pepenii galbeni și pepenii verzi au nevoie de vreme uscată și multă lumină. Un total de aproximativ 1 200 de ore de lumina solară este necesară pe tot parcursul perioadei de vegetaţie.
Citiți și: CARE ESTE SECRETUL UNEI AFACERI DE SUCCES CU PEPENI VERZI, CU ULIANA BUZGANU DIN DUBĂSARI
Pregătirea solului
Drenajul bun și aratul adânc sunt recomandate cu mult înainte de perioada de răsădire pentru a îmbunătăţi condiţiile de creștere. Utilizarea paturilor ridicate/vetrelor îmbunătăţește condiţiile de creștere pentru sistemul radicular în plantările timpurii. Formarea paturilor ridicate este deosebit de importantă atunci când siturile sunt caracterizate prin: soluri reci, grele; masă subterană de apă de mică adâncime; și apă relativ salină pentru irigaţii. Paturile ridicate au, de obicei, o înălţime de 0,15-0,25 m.În tunelurile cu un singur rând, lăţimea recomandată este de 0,6–0,8 m. Acestea pot fi construite manual sau cu ajutorul mașinii. Sunt disponibile mașinile, ce aplică simultan îngrășăminte chimice, plasează tuburile pentru irigare prin picurare și instalează folii de mulcire. Pregătiţi paturile ridicate la umiditatea optimă a solului pentru a vă asigura că mulcii de plastic se potrivesc bine și nu se deteriorează atunci când sunt întinși peste pat. În vreme uscată, irigaţi solul înainte de pregătirea patului.
Mulcire
Pentru mulcire, pot fi folosite folii din plastic negru sau transparent. Folia neagră din plastic funcţionează mai bine în soluri cu infestare mare cu buruieni, creând întuneric aproape total pe suprafaţa solului și distrugând buruienile. Mulcii transparenţi permit pătrunderea luminii, oferind o temperatură a solului cu 2–3 °C mai mare decât solul nemulcit și promovând, astfel producţia timpurie. Puneţi foliile din plastic peste paturile ridicate cât mai devreme posibil, înainte de răsădire, în scopul de a profita de beneficiile depline. Înainte de a depune folia de plastic, fertilizaţi solul și asiguraţi-vă că suprafaţa este bine pregătită și netedă.Construirea tunelurilor joase
Cercurile sunt folosite pentru a construi tuneluri mici. Ele pot fi confecţionate din sârmă metalică, bare de plastic sau lemn. Așezaţi cercurile pe câmp, odată ce paturile ridicate sunt stabilite și mulcirea este finalizată, la intervale de 2–3 m de-a lungul lungimii paturilor. Poziţionaţi fiecare cerc ca semi-oval ajungând la o înălţime de 0,6–0,8 m. Legaţi o frânghie în jurul cercurilor pentru a îmbunătăţi stabilitatea. În cele din urmă, plasaţi acoperirea peste cercuri și fixaţi marginile, de obicei, cu un strat de sol de-a lungul tunelului pe toată lungimea.Materiale de acoperire
Foliile subţiri (75–110 μm) din polietilenă de folosinţă unică sunt cele mai obişnuite materiale de acoperire pentru producţia timpurie de pepene galben, pepene verde și dovleac. Foliile, ce manifestă rezistenţă la UV, deţin caracteristici de conservare a energiei și conţin aditivi anti-picătură, au fost introduse recent, iar pe piaţă sunt disponibile și folii mai groase, multisezoniere.Tunelurile joase acoperite cu polietilenă pot fi ventilate sau neventilate:
- Tunelurile neventilate necesită deschidere manuală pentru a controla acumularea de căldură în zilele calde. Iniţial, deschideţi și închideţi ferestrele mici la ambele capete ale tunelului. Pe măsură ce condiţiile meteorologice se îmbunătăţesc și temperatura aerului crește, introduceţi ventilaţia laterală: faceţi mici găuri circulare în folia de plastic, extinzându-le treptat pentru a îmbunătăţi ventilaţia.
- Tunelurile din polietilenă ventilate au fante preinstalate sau perforaţii circulare pentru ventilaţia naturală. Pentru un sistem alternativ de tuneluri ventilate, poziţionaţi două bucăţi de polietilenă transparentă pe lungime peste cercuri; fixaţi fiecare piesă de la bază la o parte a cercurilor, astfel încât cele două folii de plastic să se întâlnească la vârf. Deschideţi tunelul din partea de sus folosind cârlige de pus rufe pentru a prinde folia de acoperire la arcuri.
Un alt factor critic este momentul eliminării acoperirii. Îndepărtaţi acoperirea atunci când începe înflorirea, pentru a permite polenizarea florilor de către albinele de miere și alte insecte.
Plantarea și densitatea plantelor
Efectuaţi răsădirea în zilele calde, fără vânturi puternice. Anterior răsădirii faceţi găuri mici sau tăieturi în formă de cruce în folia de mulcire la distanţa de plantare corespunzătoare. Adâncimea pentru răsad recomandată este la nivelul solului – sau chiar 1–2 cm deasupra solului – pentru a evita expunerea rădăcinilor la temperaturi scăzute la adâncimi mai mari. La răsădire, solul trebuie să fie la o capacitate aproape maximă de apă, activând sistemul de irigare prin picurare cu câteva zile înainte de răsădire, dacă este necesar. Aplicaţi încă 1–2 litri de apă pentru o plantă imediat după plantare pentru a asigura o bună activitate a rădăcinii și pentru a garanta stabilirea rapidă a răsadurilor răsădite.Distribuţia apei trebuie să fie constantă pe toată lungimea rândului pentru a asigura o creștere uniformă a plantelor. Pentru a obţine o distribuţie constantă a apei, nu depășiţi lungimea maximă recomandată a tuburilor de irigaţie și instalaţi filtre adecvate la intrarea în sistemul de irigaţii pentru a evita blocarea picăturilor.
Densitatea plantării depinde de speciile vegetale, fertilitatea solului, tipul de mecanizare și tipul răsadului (auto – înrădăcinate sau altoite). Pentru pepenele verde auto – înrădăcinat, densitatea plantării este adesea de 5 000 de plante la hectar, pentru pepenele galben și dovleac ≤ 9 000 de plante la hectar. Portaltoaiele comerciale tind să ofere o vigoare mai mare plantelor; prin urmare, este posibil să se reducă densitatea plantării pepenilor verzi altoiţi cu ≤ 50 %.
Formarea și tăierea/rărirea plantelor
În condiţii bune de creștere, pepenele galben, pepenele verde și dovleacul cresc rapid. Pentru a păstra spaţiul dintre rânduri liber, pentru operaţii mecanizate, îndepărtaţi ușor tulpinile plantei și direcţionaţi-le de-a lungul rândurilor.Tăierea tulpinilor principale de pepene galben și pepene verde promovează dezvoltarea tulpinilor secundare și terţiare, având ca rezultat un procent mai mare de flori feminine, ceea ce ar putea îmbunătăţi coacerea timpurie. Cu toate acestea, deoarece tulpinile secundare și terţiare sunt complet dezvoltate atunci când acoperirea este îndepărtată, această practică este dificil de aplicat în producţia în tuneluri mici.
Bibliografie: Bunele practici agricole pentru producerea legumelor în teren protejat în Ţările din Europa De Sud-Est.