BOLILE ȘI DĂUNĂTORII RĂSADULUI: Prevenire și combatere

08 apr 2024
Pentru a obține un răsad sănătos, pe lângă măsurile generale de igienă, cum ar fi dezinfecția solului, a spațiilor și uneltelor de lucru, foarte important este ca spațiul să permită un bun control al temperaturii și umidității aerului și solului, să aibă o bună aerisire. Acesta trebuie să fie curat, dezinfectat și luminos. Pentru udat, se va folosi numai apă curată la temperatura solului (18 – 22º C), iar cantitatea va depinde de componența solului și de vârsta răsadului. Udatul se va face în orele mai călduroase ale zilei.
 

Bolile răsadului

În perioada creșterii răsadului în răsadnițe și sere, ne putem confrunta cu căderea și putrezirea plantulelor, cauzate de ciupercile Phytium spp, Rhizoctonia spp, mai rar de speciile Fusarium spp, precum și de bacterioze, în special în condiții de umiditate sporită. Bacterioza este una dintre cele mai periculoase boli care ataca răsadurile. Boala atacă planta de la faza de germinare si până la faza de 2-3 frunze adevărate.
 
La plăntuțele afectate, se observă leziuni de culoare întunecată, umede, la nivelul rădăcinilor sau la baza tulpinii, provocând căderea plantei.

Citește și: DE CE NU CRESC RĂSADURILE DUPĂ PLANTARE? Cauze, soluții
 
Recomandări: în răsadnițe și sere, se va utiliza numai sol neinfectat, lipsit de buruieni, iar amestecul pentru produs răsadul se va dezinfecta termic; se vor cultiva doar soiuri şi hibrizilor rezistenți. La intrarea în sere, se va instala un covoraș înmuiat în soluție de clorură de var. Umiditatea solului nu trebuie să depășească 85-90%. În perioadele ploioase cu temperatură redusă a aerului, irigările de efectuat mai rar. Nu se permite supraumezirea solului nici chiar pentru puțin timp, deoarece aceasta provoacă izbucnirea rapidă a bolilor. Densitatea de semănare trebuie să fie cât mai mică pentru a preveni îmbolnăvirea în masă a plăntuțelor aflate una lângă alta.


 

Cum prevenim apariția putregaiurilor, bacteriozelor

Cu scopul de a preveni apariția putregaiurilor, bacteriozelor, pe solul bine pregătit şi nivelat, Agenția Națională pentru Protecția Alimentelor recomandă împrăștierea produsului biologic Trihodermină Th-7F-BL - 15-20 g/m2, cu încorporarea ulterioară la adâncimea încorporării semințelor. În faza de 2 frunze adevărate, plantulele se vor stropi în regiunea coletului cu suspensie de spori de Trihodermină Th-7F-BL, din calculul 4-8 g/m2,  norma de consum a soluției de lucru 0,3-0,5 l/plantă (2-3 tratamente cu intervalul de o lună).
 
La castraveți, împotriva putrezirii și căderii plantulelor se va utiliza 3-4 ml/2 l apă/m2 – Previcur Energy, prin stropirea solului îndată după semănatul culturii.
 
La tomate, ardei, vinete împotriva pătării negre bacteriene – 0,5% soluție de zeamă bordeleză.
 
Dacă au apărut focare cu căderi de plantule, acestea, împreună cu cele din jur, chiar sănătoase, se vor îndepărta urgent cu distrugerea ulterioară, iar focarul de stropit cu sulfat de cupru de 3%, și de acoperit cu nisip curat. Se va stopa irigarea, iar răsadnița se va aerisi corespunzător pentru a evita acumularea de umezeală în atmosferă și implicit prezența apei pe organele plăntuțelor (tulpină, frunzulițe).
 

Dăunătorii răsadului

În perioada creșterii răsadului în sere și răsadnițe, unul din dăunători este coropișnița (larve și adulți). Pagubele produse de către aceasta sunt directe, prin roaderea rădăcinilor plantei. Prin urmare, planta se ofilește și piere.

Citește și: CUM SCĂPĂM DE COROPIȘNIȚE? Capcane cu miere, bere sau melasă
 
Pentru combaterea acestui dăunător se vor aplica măsuri preventive și curative, menținând teritoriul într-o perfectă curățenie. Serele, răsadnițele se recomandă să fie înconjurate cu șanțuri de 25-30 cm, care se tratează cu insecticide și ulterior se umplu cu nisip umectat în gaz.
 


Cu 7-10 zile înainte de înființarea culturilor, la depistarea dăunătorului se vor aplica momele toxice, preparate din boabe de grâu, orz, ovăz, porumb opărite sau fierte puțin în apă sărată, adăugând un insecticid recomandat pentru utilizare, conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților, permise pentru utilizare în Republica Moldova, în concentrație de 5-10% față de greutatea boabelor uscate. Momelile pregătite se împrăștie în doză de 20-30 g/m2 cu încorporarea la 2-3 cm.
 
Ulterior, în perioada de creștere a răsadului la depistarea dăunătorului, se recomandă efectuarea tratamentelor chimice sub formă de stropire a solului şi a plantulelor cu insecticide omologate, sau utilizarea produselor Antimedvedca, în doză de 3,0 g/m², iar la castraveți - Rembec, 2,0 g/m², prin încorporare în sol la 5-10 cm adâncime.
 
Limacșii (reticular – Agriolimax reticulatus, de grădină – A. agrostis). Odată cu răsărirea plantelor în răsadnițe și sere se va semnala și dăunarea de limacși. Aceștia se hrănesc cu partea foliată a plantelor și daca atacul nu este oprit întreaga plantă este distrusă. Nocivitatea va fi mai însemnată în parcelele umbrite și îmburuienate.
 
Pentru a reduce densitatea limacșilor se recomandă aplicarea unui complex de măsuri: agrotehnice, mecanice și chimice. Pe suprafețe mici, răsadnițe, sere se recomandă colectarea manuală, în special în orele nocturne, când activitatea și hrănirea acestora sporește, sau crearea unor capcane (momeli) din saci vechi sau cârpe umede, de sub scânduri amplasate în prealabil la suprafața solului, de unde se strâng și se distrug.
 
În locurile, unde s-au manifestat limacșii, se poate efectua prăfuitul cu pulbere de var nestins sau cenușă din lemn cernută (30 g/m2 ), superfosfat sau sare de potasiu (30–40 g/m2 ). Efectiv va fi utilizarea amestecului de var cu praf de tutun (1:1) cu norma de consum 20–25 g/m2, , sau stropitul cu suspensie apoasă de muştar (100 g praf la 10 l apă). Aceste tratamente se aplică în orele de seară, de 2 ori cu intervalul de 20 minute.
 
Sursa: ANSA, Direcția Protecția plantelor
loading ...