Pentru a afla în detalii care sunt beneficiile culturilor de acoperire, Agromedia a discutat cu Mihail Rurac, doctor în agricultură, conferențiar universitar, specialist în agricultura conservativă.
Culturile de acoperire au rolul primordial de a acoperi solul și a ameliora proprietăţile fizice, chimice și biologice ale acestuia. Alte avantaje ar fi: sporesc cantitatea de materie organică în sol, structurează solul, restabilesc solul, asigură solul cu azot atmosferic, contribuie la micșorarea pierderilor de elemente nutritive. Pentru condițiile climatice ale Moldovei, un beneficiu mare este stoparea eroziunii. De asemenea, culturile de acoperire contribuie și la combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor.
Atunci când nu avem masă organică și când rămâne solul dezgolit, vulnerabil la eroziunea de apă și vânt, în agricultura conservativă, se recurge la semănarea acestor culturi de acoperire.
De exemplu, în urma recoltării mazării, resturile de la suprafață degradează într-un timp scurt. De asemenea, și în cazul culturilor de toamnă: grâu, rapiță după care, anul următor urmează a fi semănate culturi prășitoare. În aceste situații, întrucât perioada în care solul rămâne descoperit este una foarte lungă, binevenite sunt culturile de acoperire.
Doar solul acoperit poate înmagazina apa. Fermierii au frica că se va pierde apa din sol. Dar sunt studii care demonstrează că acolo unde sunt utilizate culturi de acoperire, recolta este mai mare cu 10-15%. Evident, sunt și riscuri, dar avantajele sunt evidente, susține specialistul.
Studiile efectuate la nivel european au arătat că utilizarea acestui tip de culturi contribuie evident şi consistent la creşterea fertilităţii solului. Cultura de acoperire scoate și reține elementele nutritive din sol și le întoarce prin masa vegetativă.
Ținând cont de situația precară de pe piața îngrășămintelor cu azot, cele mai recomandate pentru a fi utilizate ca culturi de acoperire sunt desigur leguminoasele, cele care au proprietatea de a fixa azotul atmosferic în sol.
Datele americanilor arată că măzărichea de toamnă ar putea fixa până la 230 de kg de azot/ha. Aceasta ar fi echivalent cu mai mult de 600 kg de silitră amoniacală. Tot colegii din America spun că o recoltă de 6-10 tone/ha de porumb poate fi obținută pe baza măzărichii de toamnă. Deci, astfel am putea obține recolte suficiente și destul de avantajoase economic.
În acest an, fermierii de la Sudul Moldovei, au semănat mazărea, mazărea în amestec cu muștar. La Ialoveni, la fel, după porumb, agricultorii seamănă muștar. O fac pentru a acoperi solul și pentru a facilita semănatul primăvara.
La IF Porumbeni, am semănat muștar, măzăriche de primăvară, măzăriche de toamnă și un amestec din 10 culturi, toate ca culturi de acoperire. Muștarul, măzărichea de primăvară și amestecul sunt culturi de primăvară, ele vor îngheța iarna și nu va fi nevoie de a utiliza erbicide pentru a le opri din creștere. Asta înseamnă că nu vom avea cheltuieli adăugătoare. Pe acest lot, la primăvară, vom semăna porumb și vom vedea care va fi rezultatul cultivării porumbului cu azotul biologic în condițiile Moldovei, ne-a spus specialistul.
În agricultura conservativă, culturile de acoperire sunt lăsate, de obicei, la suprafața solului și încorporate în sol biologic, prin descompunere. Acestea pot fi semănate independent sau în asociaţii cu cultura de bază, ultima fiind o practică mai puțin cercetată deocamdată.