Înființarea culturii de afin - condiții de plantare
Cultura de afin este productivă, de pe un singur hectar, putând fi recoltate între 6 și 9 tone, în funcție de soi. Chiar dacă intrarea pe rod are loc la 2-3 ani după plantare, afinul poate da roade de calitate chiar și după 30 de ani, dacă realizezi tăierile de regenerare a tufelor, după 15-20 de ani de la plantare, efectuezi lucrările de întreținere la timp și aplici măsurile fitosanitare pentru prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor.
Cerințe față de temperatură
Temperaturile optime pentru dezvoltarea armonioasă a afinului, care preferă clima răcoroasă și umedă, se încadrează în intervalul 18-30°C. Nu se comportă bine în timpul verilor cu temperaturi extreme (la peste 42°C, creșterea încetează) și fără precipitații. Arbustul prezintă o rezistență foarte mare la ger, putând supraviețui chiar și la -36°C, însă numai dacă țesuturile tulpinilor și ale ramurilor sunt bine maturate. În caz contrar, afinul poate degera și la temperaturi de doar -10°C. Este de reținut că, în perioada de repaus vegetativ, afinul are nevoie de 700 până la 1200 de ore de frig (între 0 și 7°C), în funcție de soi.
Cerințele față de sol
La fel ca temperatura, calitatea solului este foarte importantă pentru reușita unei culturi de afin. Planta preferă solurile acide, ușoare spre mijlocii, bine drenate (nu suportă umezeala persistentă în sol), bogate în materie organică. Totodată, limitele optime ale reacției solului, exprimate în valori ale pH-ului, ar trebui să fie între 4,3 și 5,5.
Cerințele față de apă
Afinul este foarte pretențios în ceea ce privește necesarul de apă, mai ales în perioada creșterii și în cea a maturării fructelor. Nu îi priește ca apa să stagneze mult timp în sol, dar nu suportă nici uscăciunea excesivă. Zonele în care precipitațiile anuale depășesc 800-900 mm și au o distribuție uniformă pe parcursul anului, mai cu seamă în timpul fazei de vegetație, sunt ideale pentru cultivarea afinului, fără să fie nevoie de un sistem de irigare. Dacă aceste condiții naturale de umiditate nu sunt întrunite, atunci este obligatorie irigarea, pentru asigurarea necesarului de apă.
Cerințele față de lumină
Mai ales în perioada înfloririi și a legării fructelor, este important ca afinul să primească suficientă lumină directă de la soare. Deși se poate dezvolta normal și în condiții de semiumbră, arbustul va rodi mai slab, fructele vor fi mai mici și nu vor fi intens colorate, tulpinile vor crește mai scurte și mai fragile.
Alegerea terenului pentru cultura afinului
Afinul este o specie care se adaptează cel mai bine la condițiile unei clime răcoroase și umede. Este motivul pentru care zonele ideale pentru înființarea unei culturi a afinului sunt dealurile înalte. Cu toate acestea, afinul poate fi plantat, cu succes, și la câmpie.
TEHNOLOGII DE CULTIVARE A AFINULUI
O cultură de afin reușită presupune alegerea a 2-3 soiuri diferite, material săditor de calitate, adică arbuști cu vârsta de 2-3 ani, cu un sistem radicular foarte bine dezvoltat. Afinul intră pe rod după 2-3 ani de la înființarea culturii, producțiile consistente fiind realizabile începând cu anul 5-6. Reține că afinul poate rodi chiar și din primul an de la înființarea culturii, dar recomandarea este ca în primii 2-3 să îndepărtezi mugurii de rod și să te concentrezi pe dezvoltarea tufelor, pentru că arbuștii tineri vor rodi oricum timid, deci producțiile nu vor fi satisfăcătoare.
Poți opta pentru plantarea:
- convențională - plantarea butașilor se face în gropi de 40x40x40 cm, în care este indicat să pui 15-20 l de turbă acidă și, dacă solul este sărac, poți adăuga 5-10 l de gunoi de grajd; după plantare, este nevoie de mușuroire, cu sol afânat;
- pe paturi înălțate - este un sistem de plantare care presupune formarea unor biloane, sub formă de trapez, cu înălțimea de 30-35 cm, baza mare de 100-110 cm și cea mică, de 40-50 cm; în biloane, pui un amestec de sol și rumeguș, turbă acidă, gunoi de grajd); plantarea butașilor se realizează pe mijlocul biloanelor;
- în vase de vegetație - este o tehnologie de cultură mai puțin folosită, dar foarte utilă pentru situațiile în care solul nu corespunde cerințelor afinului (nu are un pH corespunzător, de exemplu); plantarea butașilor se face în vase de 60-90 de litri, în sol cu pH între 4,3 și 5,5, amestecat cu turbă acidă, rumeguș, gunoi de grajd.
Perioada optimă pentru plantare
Perioada optimă pentru înființarea unei culturi de afin este toamna, în lunile octombrie-noiembrie. Dacă zona în care vrei să plantezi afinii este secetoasă, atunci recomandarea este să faci acest lucru primăvara, cât mai devreme. În cazul în care zona este cu precipitații abundente, atunci momentul ideal pentru plantare este în martie-aprilie. Distanțele de plantare se stabilesc în funcție de sistemul de cultură și de vigoarea solului.
Pregătirea terenului și a materialului săditor
Înainte de înființarea unei culturi de afini, este importantă pregătirea terenului, astfel:
- îndepărtarea vegetației lemnoase și a rădăcinilor;
- nivelarea terenului;
- arătura de desfundare, la 40-50 cm adâncime;
- scarificarea, la 60-80 cm, în cazul solurilor cu permeabilitate scăzută.
- virusul deformării frunzelor afinului (Blueberry shoestring virus - BSSV), transmis prin afide;
- oprirea creșterii (Blueberry stunt phytoplasma), transmisă prin afide;
- mături de vrăjitoare (Blueberry witches’ broom phytoplasma), transmisă prin afide;
- falsa înflorire (Cranberry false blossom phytoplasma), transmisă prin afide;
- mozaicul afinului (Blueberry mosaic agent), transmis prin vectori necunoscuți;
- virusul pătării inelare roșii a afinului (Blueberry red ringspot caulimovirus), transmis prin vectori necunoscuți;
- virusul pătării inelare (Cranberry ringspot agent), transmis prin vectori necunoscuți.
O recoltă bogată și sănătoasă depinde și de modul în care efectuezi lucrările agrotehnice necesare întreținerii culturii de afin. Acestea se referă în mod special la întreținerea solului, conducerea plantelor, irigare, tăierile de întreținere, rodire și regenerare, fertilizare la momentul optim. Pe lângă aceste operațiuni, la fel de importante sunt, însă, și măsurile fitosanitare de prevenire și combatere a buruienilor (erbicidare), bolilor (fungicide) și a dăunătorilor (insecticide).
Mulcirea solului și înierbarea - întreținerea solului
Pentru cultura afinului, este importantă mulcirea suprafeței din jurul tufelor (cca 50 cm de jur împrejur) cu rumeguș, paie, folii speciale de mulcire, pentru că, în felul acesta, poți ameliora caracteristicile fizice ale solului, accentuându-se aciditatea, dar și pentru că este o modalitate de a menține solul curat de buruieni. O altă metodă de a menține solul curat este efectuarea de lucrări ale solului, la 5-10 cm adâncime pe rând și la 10-15 cm adâncime pe intervale. Aceste lucrări superficiale ale terenului sunt recomandate mai ales în anii I și II.
Dezinfectarea solului
În cazul în care solul este infestat cu agenți patogeni, dăunători și paraziți (nematozi, viermi sârmă), este recomandată dezinfectarea biologică a terenului. Concret, este vorba despre cultivarea, ca plante premergătoare culturii afinului, a unor specii din Familia Crucifere, precum rapița, muștarul sau Tagetes spp, ele fiind, ulterior, încorporate în sol. Aceste plante eliberează în sol substanțe din grupa glucosinolatelor, care inhibă dezvoltarea virusurilor, bacteriilor, ciupercilor, nematozilor din sol.
Conducerea arbuștilor
Spre deosebire de speciile spontane, care au tulpini aproape târâtoare și scunde, speciile de afin de cultură pot atinge și 1-3 m înălțime și este nevoie de operațiunea de conducere, sub formă de tufă, formată din 10-16 tulpini, cu vârste diferite. În acest scop, se poate folosi un sistem de susținere. Ai, însă, și posibilitatea de a opta pentru gardul fructifer, fără sistem de susținere, tot ceea ce trebuie să faci fiind îndepărtarea tulpinilor care se dezvoltă spre intervalul dintre rânduri. De obicei, această variantă este recomandată dacă vrei să cultivi afinul în sistem mecanizat.
Tăierile de întreținere, fructificare și regenerare
Potrivit lucrării „Cultura afinului” (F. E. Andronic, 2017), pentru cultura afinului sunt necesare trei tipuri de tăieri:
- tăieri de formare - se execută în primul an după înființarea culturii, la plantele care au vârsta de doi ani; se îndepărtează 2-4 ramuri, în vederea ramificării lor; se scurtează ⅓ din lungimea tuturor creșterilor viguroase, verticale și bine plasate în tufă; se îndepărtează ramurile mai puțin viguroase; în următorii 2-3 ani, tăierile de formare se realizează doar la jumătate dintre creșterile viguroase, pentru ca lumina să pătrundă uniform în tufă și producția de fructe să fie etajată;
- tăieri de fructificare - este necesară îndepărtarea, de la bază, a tulpinilor mai vechi de 5-6 ani, a celor care sunt bolnave, rupte, rău plasate (care îndesesc coroana) sau a celor care împiedică mecanizarea lucrărilor (cresc înspre intervalul dintre rânduri); la nevoie, se poate realiza și rărirea și scurtarea ramurilor de semischelet, în lemn de 2-4 ani, în partea superioară a tufelor;
- tăieri de regenerare - se realizează în două situații: 1. Se constată un declin productiv, ca urmare a îmbătrânirii arbuștilor; 2. Procesul de uscare este evident, după 20-30 de ani de la înființarea culturii; se taie toate tulpinile, în zona mugurilor dorminzi de la bază; în primul an după regenerare, tufele încep să crească viguros, iar o parte dintre ramuri se scurtează la ⅓ și cealaltă parte, la ½ din lungimea lor; în anul III, afinii vor rodi normal.
Irigarea culturii afinului
Pentru cultura afinului sunt recomandate două sisteme de irigare: prin aspersiune și prin picurare. În funcție de stadiul de dezvoltare a arbuștilor, cantitatea de apă este diferită și poate varia între 150 și 300 mc/ha.
Fertilizarea culturii afinului
Se face cu gunoi de grajd și îngrășăminte minerale, afinul având cerințe reduse față de fosfor sau potasiu, dar foarte mari față de azot. Pentru a te asigura că realizezi fertilizarea corect, în funcție de soiul ales și de zona în care ai înființat cultura, consultă-te cu specialiștii în domeniu, citește cu atenție etichetele produselor de fertilizare, ca să știi care sunt dozele recomandate și la ce intervale ar trebui aplicate.
Sursa: agro.basf.ro