Bogate în azot (materiale umede, bogate în apă): flori, coji de ouă, resturi de legume (de la curățat sau legume depreciate), iarbă, resturi vegetale provenite din culturi legumicole, pâine, zaț de cafea/ poate fi cu tot cu filtru de hârtie, boabe de cafea, pliculețe de ceai, resturi de ceai, frunze, alge marine, buruieni (dar numai cele care nu au apucat să formeze semințe), gunoi de păsări, bălegar de bovine/ cabaline, urină.
Bogate în carbon (material uscate): paie, fan, aschii din lemn, ramuri tocate provenite din taierile anuale ale pomilor și vitei de vie, hartie, ziare, cutii de carton, rumegus, coji de alune/ nuci, orez, parte fainoase, frunze uscate, ciocalai de porumb, par, scame.
Materiale care NU sunt acceptate
Plastic, produse sanitare, materie contaminată, resturi vegetale și lemnoase atacate de boli și dăunători sau tratate chimic, sticlă, metal, scutece, buruieni cu semințe (nu veți face altceva decât să reintroduceți buruienile în sol), cărbune și cenușă provenită din arderea lemnelor.
Cel mai eficient mod de a începe este prin a colecta tot materialul într-un coș sau ladă din lemn fără fund dar cu capac.
Mărimea ideală ar fi 1×1 m pentru a păstra materialul cât mai cald iar descompunerea să se facă cât mai rapid. Așezați cutia undeva ascuns privirii dar nu pe lângă casă (dacă nu vreți să vă treziți cu tot felul de mirosuri), pe o porțiune de sol fără iarbă sau alte plante și eventual aerați un pic solul cu o sapă pentru a permite râmelor și microorganismelor din sol să intre în mașa de compost și să înceapă descompunerea.
Util: Amplasați containerul de compost într-o zonă unde să aveți acces și cu o roabă pentru a transporta mai ușor materialele sau compostul. Puteți utiliza butoaie vechi sau orice container.
Mai puteți să faceți compostul direct pe sol amenajând o rampă de compost undeva, la marginea grădinii, într-un loc ferit și unde nu se adună ploaia din precipitații.
Compostare la rece – metoda anaeroba
Așezați materialele în straturi de 15 – 20 cm și udați fiecare strat bine de tot. Alternați straturile de materiale bogate în azot cu cele bogate în carbon. Pentru udare, puteți folosi ceaiuri de urzici, tătăneasă sau chiar must de urină. Acoperiți grămada de compost cu o folie sau un strat de pământ, dacă ați ales metoda de compostare în rampă, dacă alegeți containerul aveți grijă să-i puneți un capac.
O data pe luna e bine să desfaceți grămada și să întoarceți straturile pentru o mai bună aerare. Grăbiți astfel procesul de descompunere.
Procesul de descompunere este unul lent și durează între 6 – 12 luni. Această metodă se numește „compostare la rece”.
Compostare fierbinte – Metoda Berkeley în doar 18 zile
Există și o metoda foarte rapidă de a obține compost în doar 18 zile. Se numește „compost fierbinte” sau metoda aerobă și are avantajul că distruge atât germenii patogeni cât și semințele de buruieni. Rezultatul acestei metode este un compost extrem de fin.
Metoda Berkeley presupune următoarele cerințe:
- Raportul C:N (carbon:azot) în materialele folosite este de 25 părți carbon la o parte azot.
- Temperatura în mașa de compostare trebuie să fie de 55 – 65º C.
- Grămada de compost trebuie să aibă 1,5 m înălțime.
- Materialele trebuie amestecate între ele.
- Materialul pentru compostare mai ales cel lemnos trebuie mărunțit foarte bine.
- Pentru ca materia organică să fie transformată rapid și să obții același volum de compost cu cel de materiale compostate, trebuie să ții neapărat cont de raportul C:N.
În cazul în care raportul C:N este prea mare, îl puteți micșora adăugând gunoi de grajd sau iarbă verde. Dacă raportul C:N este prea mic atunci îl ajustați adăugând frunze uscate, rumeguș, carton.
Util: Cu cât varietatea materialelor folosite la compostare este mai mare, cu atât veți obține un compost mai bun. Puteți obține compost dintr-o parte bălegar și două părți materie uscată (bogată în carbon) la alegere, important este să amenajați grămada cu înălțimea de 1,5 m. Faceți în așa fel încât să alternați straturile și să obțineți o grămadă cu laturile de 1 m iar înălțimea de 1,5 m.
Mai puteți încerca și următoarea rețetă cu un balot de paie, 3 găleți de frunze uscate, 2 găleți de bălegar și o roabă de resturi vegetale verzi.
Mod de amenajare a grămezii de compost fierbinte
- Ziua 1: Amestecați materialele și le așterneți în straturi alternative (cele verzi cu cele uscate) de 5 cm fiecare până ajungeți la înălțimea de 1,5 m. Udați grămada de compostare din belșug cu apă până ce apa începe să se scurgă pe la baza grămezii în afară. Se pot utiliza ca activatori (în mijlocul grămezii) ceaiuri de valeriană, coada calului, coada șoricelului sau must de urină.
- Ziua a 4-a: Desfaceți grămada cu grija astfel încât materialele care au fost la exterior să ajungă la interior și invers. Întoarceți grămada și puneți părțile din exterior pe locul noii grămezi iar cele provenite din interior și care au început să se descompună să le așezați de jur împrejurul celor din exterior. Asigurați-vă că grămada este umedă atât cât să stoarceți o picătură, două dintr-o mână de material compostat.
- Ziua a 6-a și ziua a 8-a: Desfaceți părțile laterale și construiți o noua grămadă alături. Puneți materialul descompus la suprafața noii grămezi. În acest moment, grămada de compost ar trebui să atingă temperatura maximă.Dacă reușiți să băgați mâna până la cot în interiorul grămezii, atunci temperatura nu a atins 50º C. Daca nu aveți curajul puteți folosi un termometru pentru compost
Util: Ca să grăbiți încălzirea grămezii, puteți adăuga făină de oase sau faină de sânge. Dacă compostul se încinge prea tare, miroase urât și scade în înălțime, asta înseamnă că are prea mult azot și trebuie să adaugi rumeguș (câte o mână de rumeguș la fiecare furcă de compost) pentru a corecta procesul.
- Ziua a 18-a: Daca râmele apar în compost, e semn ca procesul s-a încheiat. Obțineți un compost plin de nutrienți de culoare brună și cu un miros de reavăn.
Sursa: cartiagricole.ro