TENDINȚE ÎN AGRICULTURA SECOLULUI XXI ȘI EFECTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

Sistemul de agricultură și de obținere a produselor alimentare necesită a fi regândit!

Este una din concluziile trase în cadrul unui webinar cu tema „Tendințe în agricultura secolului XXI și efectul schimbărilor climatice”, desfășurat recent la Chișinău de Asociația „Educație pentru Dezvoltare”.

O altă concluzie la care au ajuns specialiștii în domeniu este că țara noastră ar trebui să promoveze mai activ noul concept de intensificare agroecologică, în contextul în care paradigma ”revoluției verzi” nu asigură sporirea substanțială a producției agricole și a generat un proces de degradare constantă a solurilor.

Doctorul habilitat, profesorul cercetător Boris Boincean, directorul interimar al ICCC „Selecția”, a subliniat în cadrul webinarului că noul concept se bazează pe reducerea dependenței de inputurile industriale prin asigurarea unui circuit de materie organică și elemente nutritive în cadrul fiecărei gospodării.

Acest lucru poate fi și trebuie realizat prin respectarea legităților de bază agronomice și ecologice sau folosirea ecosistemelor naturale ca model de dezvoltare a celor agricole.

Problema principală a agriculturii moderne este cantitatea insuficientă de materie organică introdusă în sol și dominarea proceselor de descompunere asupra celor de sinteză a materiei organice, a subliniat Boris Boincean.

Aceste tendințe sunt generate de suprasaturarea structurii suprafețelor de însămânțare cu culturi prășitoare, în deosebi tehnice, cu folosirea excesivă a arăturii cu plug cu cormană, înlocuirea vegetației perene, care a format solurile de cernoziom, cu vegetație anuală. O altă cauză este folosirea preponderentă a îngrășămintelor minerale, în special a celor de azot, care intensifică procesele de mineralizare a materiei organice a solului.

În consecință, s-a intensificat procesul de degradare a solului și s-a înrăutățit starea fitosanitară a semănăturilor și, de aceea, sistemul de agricultură și de obținere a produselor alimentare necesită a fi regândit.

Acumularea carbonului în sol este primul pas în asigurarea securității alimentare și reducerea încălzirii globale. Totodată, nutriția plantelor necesită a fi înlocuită cu nutriția solului. 

Principiile agroecologice ale unui management durabil și rezilient al solului analogic ecosistemelor naturale se referă la: prezența permanentă a rădăcinilor vii în sol, acoperirea solului cu resturi vegetale.

Nu mai puțin importante sunt: reducerea sau eliminarea factorilor mecanici și chimici ce afectează circuitul de apă și nutrienți în sol, o mai mare diversitate de culturi principale și succesive în asolament, integrarea animalelor în ecosisteme.

Or, există o legătură strânsă pe întreg lanțul trofic între sănătatea solului, sănătatea plantelor, sănătatea animalelor, sănătatea oamenilor, sănătatea Planetei, a concluzionat Boris Boincean. La eveniment au participat experți din sectorul ecologic autohton și de peste hotare (Marea Britanie, Germania, Elveția).

Principalele subiecte abordate în cadrul webinarului au vizat: agroecologia și agricultura ecologică – similarități și diferențe, reducerea încălzirii globale prin aplicarea practicilor agricole durabile, inclusiv ecologice, managementul durabil și reziliența solurilor în agricultura durabilă, tendințe actuale în agricultura ecologică a lumii.

Sursa: SELECTIA.md