Prisaca din Luncă cu stupi din stuf
Sergiu Chetroi este un apicultor din satul Brînza, r. Cahul, dintr-o familie de apicultori de cel puțin patru generații. Are în prisacă 300 de stupi. Ceea ce îl face diferit de alții este faptul că stupii nu sunt din lemn, ci din trestie de stuf. Sergiu povestește că stuful este o materie primă mai puțin costisitoare decât lemnul, mai ecologică și asigură albinelor un mediu de viață potrivit. Acestea respiră mai bine, iar temperatura nu este atât de ridicată pe timp de vară. „Stupii din stuf pot fi amplasați în soare – oricât de cald ar fi, temperatura în stup este benefică albinelor și nu se topește ceara”, zice el.
Într-o seară, am găsit un blogger ucrainean și am văzut că are stupi din stuf. Nu am dormit în noaptea aceea decât două ore, atât de entuziasmat de idee am fost.
Am ținut foarte mult să am un stup din scoarță de stejar la mine în prisacă. Spre deosebire de ceilalți, acesta are parametri mai diferiți. De aceea, când l-am cumpărat, am scuturat toată familia de albine în el. Stupul nu a avut nici miere, nici faguri, absolut nimic – familia singură și-a construit faguri noi. Eu doar i-am pus rezerve de hrană pentru iarnă, explică Sergiu.
Sergiu Chetroi are și miere de mană – o produce din seva copacilor și are multiple beneficii. Tot aici poți degusta combinații uimitoare din miere cu propolis, fructe, miez de nuci etc., precum și tinctură de propolis, sirop pentru tuse, apilarnil forte (lăptișor de trântor cu miere), dar și miere din griș.
Atelierul de meșteșuguri populare „Valentina Grigoriță”
Valentina Grigoriță trăiește în satul Manta, r. Cahul și țese cu pasiune țolișoare, covorașe, lăicere etc. Doamna Valentina este o adevărată protectoare de mediu – țolurile sale atât de frumoase și unice sunt create din haine vechi. De aceea, localnicii nu aruncă hainele uzate la gunoi, dar i le aduc la atelier.
Este curios faptul că este deseori vizitată de elevii din sat, ba chiar și din satele vecine, ca să experimenteze cum funcționează un război de țesut. Pentru ei, doamna Valentina a creat un cerc, unde îi învață să țeasă și le povestește istoria covorului moldovenesc. Turiștii care vizitează atelierul meșteriței pot încerca și ei să confecționeze mai multe articole tradiționale, precum țolișoare, lăicere, covoare, ii, dar și ciorapi de lână.
Atelierul de creație „Elizaveta Dorin”
Nu departe de satul Manta, este și satul Colibași. Aici locuiește Elizaveta Dorin, care și-a creat acasă un atelier cu de toate – „Casa Mare”. Aceasta este ornamentată cu tivde – un soi de dovleac în formă de carafă, în care țăranii obișnuiau pe timpuri să depoziteze lapte, sare și altele. Aici întâlnim o adevărată expoziție de lucrări personale din fibre vegetale, dar și brățări din mărgele, batiste pentru cap, trăistuțe, ciorapi din lână, ulcioare din lut, prosoape tradiționale, ii etc.
În colecția sa, are multe lucrări din paie – tablouri, portrete, pălării și coșulețe etc –, însă cele mai reprezentative sunt icoanele. Îi ia cel puțin jumătate de an, ca să meșterească una.
Atelierul gatronomic „La tanti Masha”
Următoarea destinație, Slobozia Mare, r. Cahul – la gospodăriile familiei Minciună. Gospodina Maria Minciună își are atelierul gastronomic „La Tanti Masha” la marginea satului, iar în cealaltă margine de sat, fiul ei, Nicolae Minciună și-a fondat propria afacere – crama „Domeniile Pană”. Familia Minciună le pune la dispoziție turiștilor servicii de cazare. Aici, pasiunea mamei pentru gătit și pasiunea copiilor pentru viticultură le oferă oaspeților vacanțe pe cinste.
Maria Minciună nu are vreun carnet de rețete, dar le păstrează în minte de când era copil. Timp de 40 de ani a gătit pentru mii de oaspeți, la diferite petreceri. De câțiva ani însă gospodina primește oaspeții chiar la ea acasă. Dulcețurile nemaipomenite pe care le gătește, sunt vedetele atelierului. Maria Minciună spune că din dorința de a experimenta noi rețete, a ajuns să facă dulcețuri din ardei, smochine, flori de soc, salcâm și chiar din roșii cherry.
Tanti Masha este vedetă și pentru „cuscuții” specifici zonei de sud, pe care îi prepară în covata veche de peste o sută de ani, din trei ingrediente simple: bulguraș de grâu, făină și ou. Pentru că turiștilor le este interesant, Maria Minciună a început să organizeze ateliere gastronomice în care îi învață cum „se freacă cuscuții”.
Crama „Domeniile Pană”
Crama ”Domeniile Pană” îi aparțin lui Nicolae Minciună, fiul lui tanti Mașa. Aici putem degusta vinuri bune, din soiuri precum Sauvignon Blanc, Traminer Fetească Albă, Codrinskii sau Saperavi. Dulceața strugurilor și maturitatea viilor, cu arome fructate sau florale, vin din seva dulce a viilor de peste 40 de ani ale cramei, cu rădăcinile foarte adânci. Dacă mergeți la familia Minciună la începutul toamnei, puteți participa și la culesul viei, zdrobitul strugurilor sau trasul la teasc.
Experiență frumoasă în Lunca Prutului să aveți!