CUM CREȘTEM FERTILITATEA SOLULUI PRIN METODE ECO?

26 mai 2022
La început să vedem ce diferenţe face fertilitatea bună a solului într-o gospodărie fermieră?
 
  • Producţii crescute cu 20-50%.
  • Reducerea îngrășămintelor cu 10-50%, în cazuri excepționale cu 100%.
  • Scăderea incidenţei bolilor.
  • Creşterea capacităţii de înmagazinare a apei.
  • Reducerea balşirilor.
  • Contribuţia la combaterea schimbărilor climatice.

Importanța râmelor în fertilitatea solului. Într-un sol bine întreținut, numai râmele produc 46 t/ha/an de îngrășământ de cea mai înaltă calitate – humusul de râmă. Cantitatea de fertilizant necesară pentru a completa cele 46 t/ha/an pe care un sol fertil le produce gratuit este, evident, cu mult redusă.

Rolul microorganismelor în fertilitatea solului. Rolul bacteriilor, fungilor, protozoarelor, sau nematozilor în fertilitatea solului este esențială, ele sunt o armată gata să lucreze pentru fermier 365 zile / an, 24 h / zi.
 
  • Prin acizii pe care îi secretă, solubilizează micro şi macronutrienţi din sol. Cu alte cuvinte, ofera îngrăşământ gratuit.
  • Achiziţionează materia primă (materia organică şi substanţele minerale din sol) de la furnizori (particule minerale, exudări şi resturi vegetale)
  • Transformă materia primă într-un produs finit aşa ca humusul.
Toata lumea știe că penicilina este extrasă dintr-o ciupercă. Și atunci, de ce aruncăm banii pe fungicid în loc să ne folosim de aceasta (și de multe altele ca ea) pentru a ține bolile sub control?

Cum înmulțim microorganismele benefice pentru a crește fertilitatea solului. Dacă vorbim de culturi anuale (cereale, oleaginoase sau legume), strategiile principale sunt:
 
  • Solul trebuie inoculat, adesea folosind compost, îngrășământ bacterial, sau un activator de sol. Încorporarea de substanțe ecologice în sol, sub formă de compost, provenind de la unitățile producătoare, în conformitate cu regulile de producție ecologică, de asemenea pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de animale, precum ar fi bălegarul de curte, dacă acestea provin din unitățile de creștere a animalelor care respectă regulile naționale existente. Gunoiul de grajd este considerat un îngrășământ complex și poate fi constituit din amestec de bălegar și materii vegetale. Acesta conține azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/t gunoi) și calciu (5 kg/t gunoi);
  • Pentru a se reproduce și a crește fertilitatea solului, organismele au nevoie de un aport de hrană potrivit: resturi de plante și exudări. Cultivarea de plante leguminoase, plante pentru îngrășăminte verzi sau plante cu înrădăcinare adâncă, în cadrul unui asolament corespunzător.
  • Lucrările solului reprezintă o verigă importantă și de aceea este necesar să fie efectuate în cele mai bune condiții, ele trebuie menținute la minim, tehnologia no-till fiind cea mai benefică. Solul, corect lucrat, asigură în condiţii optime regimul aerohidric şi de nutriţie al plantelor. Pe terenurile în pantă, lucrările vor fi efectuate de-a curmezișul pantei pentru a nu apărea erodarea odată cu apa a stratului fertil de sol. Resturile vegetale trebuie mărunțite foarte bine înainte de arătură cu o grapa cu discuri, pentru a nu îngreuna efectuarea arăturii și a lucrărilor ulterioare. Lucrările solului trebuie sa fie efectuate pe cât posibil, în intervalul de umiditate optimă, pentru a avea un minimum de consumuri energetice.

Rotația adecvată a culturilor. În orice fermă ecologică se recomandă să fie cultivate mai multe plante, pentru ca activitatea acelei ferme să devină cât mai echilibrată.Culturile agricole sunt alese în funcție de anumite criterii, care privesc condițiile socio-economice din zonă, tipul de sol, climă, cerințele biologice ale plantelor, disponibilul de forță de muncă. De asemenea, de bolile și dăunătorii specifici fiecărei culturi în parte. În fermele ecologice sunt recomandate spre cultivare ca plante premergătoare, peste 20%, specii din grupa leguminoaselor care fixează azotul atmosferic și lasă terenul curat de buruieni, sau alte plante care pot constitui îngrășăminte verzi (rapița, muștar) sau plante cu înrădăcinare adâncă cu rol în sporirea și menținerea fertilității solului.

Controlul buruienilor în fermele ecologice. Curățirea mașinilor agricole la schimbarea lanului are un rol important în ținerea sub control al buruienilor în fermele ecologice. Numeroase buruieni s-au adaptat în sensul maturizării semințelor proprii cu cele ale plantelor de cultură. Chiar și în cele mai bine întreținute culturi există un număr oarecare de buruieni ale căror semințe sunt apte de a asigura perpertuarea speciei, cu condiția diseminării lor corespunzătoare. La aceste măsuri bine asigurate este necesar să se folosească soiuri și hibrizi cu potențial de producție ridicat, capabili să valorifice la maximum condițiile de fertilitate create.

Cum se distruge fertilitatea solului. Fertilitatea solului scade atunci când materia organică sau activitatea biologică sunt în scădere, și se produce prin: · Eroziune – hidrică sau eoliană. Pe terenurile ce folosesc ogorul negru o mare perioadă din an (cerealele fără culturi verzi de iarnă sau vară, plantații de pomi sau arbuști în care intervalul dintre randuri este întreținut ca ogorul negru). · Înlăturarea masei vegetale (hrana micro și macroorganismelor) – adesea în republica noastră prin ardere. · Lucrările excesive ale solului (arat / discuit anual) au efect negativ asupra biologiei și a materiei organice, care oxidează, și distrug încet, dar sigur, fertilitatea solului. · Pășunatul unui padoc pentru o perioadă lungă sau întoarcerea animalelor până ca plantele din padoc să se fi regenerat. · Folosirea excesivă a fungicidelor, distrugând activitatea microbiologică, și în consecință, fertilitatea solului.

Din cele expuse rezultă că la îndemâna fermierilor stau multe metode viabile economic de îmbunătățire a fertilității solului în gopodăriile fermiere.

Bibliografie: POSIBILITĂȚILE DE CREȘTERE A FERTILITĂȚII SOLULUI ÎN AGRICULTURA ECOLOGICĂ. Andrei GUMOVSCHI, dr., conf. univ.
loading ...