PRINCIPALELE BOLI LA PRUN. Măsuri de prevenire și combatere

02 mai 2023
Prunul (Prunus domestica) este un pom fructifer care face parte din familia botanica Rosaceae. Nu este foarte pretențios față de factorii de vegetație, valorificând foarte bine solurile din zona dealurilor, nu suportă seceta și solurile compacte. Care sunt principalele boli la prun, aflați mai jos.

VIROZE

  1. Vărsatul prunelor (Plum pox virus)
Pe frunze se formează pete de decolorare de forma circulară, ce acoperă toate frunzele. Simptomele dispar în lunile călduroase de vară. Pe fructe apar pete circulare de culoare gălbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte. Fructele afectate cad din pom înainte de vreme. În caz de atac sever, petele circulare apar și pe sâmburi. Virusul se răspândește prin materialul săditor infectat, prin afide și polen.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
  • izolarea spațială între livezile cultivate cu specii sâmburoase;
  • distrugerea buruienilor și a arbuștilor din apropierea livezilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a ține sub control populația de insecte.

BACTERIOZE

  1. Ciuruirea bacteriană a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. morsprunorum)
Această boală se manifestă pe lăstarii tineri, pe frunze și pe fructe. Pe frunzele de prun apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Când umiditatea este ridicată, pe suprafața petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vâscoase de culoare alb-gălbuie. Pe timp uscat, țesuturile atacate se usucă și se desprind de pe frunză. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determină defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-roșiatică.



Atacul produce deformarea fructelor și crăparea pulpei. Din această cauză prunele își pierd valoarea comercială. Pe lăstari apar pete lungi, scoarța se brunifică și este distrusă. Pe rănile produse apare un lichid vâscos, specific bacteriozelor. Rănile se măresc de la un an la altul și pot evolua în cancere deschise. Bacteriile pătrund în prun prin stomate, dar majoritatea infecțiilor se produc în timpul altoitului.

Măsuri de prevenire și combatere:
  • folosirea de altoi șă portaltoi sănătoși;
  • tratamente chimice la dezmugurit cu fungicide pe bază de cupru
  1. Cancerul bacterian (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)
Boala se manifestă prin apariția tumorilor (gale), acestea având dimensiuni diferite, în funcție de vârsta plantei, organul afectat. Inițial, apar tumori mici, netede și moi pe rădăcini, tulpini și rareori pe ramuri sau frunze. Cu timpul, tumorile se măresc, devin brune sau brun-negricioase, având un aspect rugos. Patogenul pătrunde în prun prin rănile produse de nematozi, grindină, insecte etc. De asemenea, apariția acestei boli este favorizată de temperaturile cuprinse între 22 și 30 °C și umiditate atmosferică de 80 %.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • sortarea puieților înainte de plantare;
  • livada se va înființa pe terenurile pregătite corespunzător;
  • dezinfectarea foarfecilor și uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • tăierea ramurilor afectate până la zona sănătoasă, aplicarea unui tratament cu Zeamă Bordeleză 4-5 % și acoperirea rănilor cu mastic cicatrizant;
  • rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeama Bordeleză 1%.
  • tratamente în timpul vegetației cu produse pe bază de cupru.

MICOZE

  1. Hurlupi (Taphrina pruni)
Fructele tinere capătă o nuanță galben-verzuie și sunt mai mari decât cele sănătoase. În urma atacului, fructele sunt deformate, iar coaja sâmburelui este distrusă. La suprafața acestora apare un puf catifelat de culoare cenușie, ce reprezintă fructificațiile ciupercii. După 3-4 săptămâni, fructele se zbârcesc și cad masiv. Ciuperca iernează sub forma de miceliu pe scoarța ramurilor. Apariția bolii este favorizată de primăverile reci și umede.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • cultivare soiurilor de prun rezistente;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
  1. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor (Stigmina carpophila)
Boala este comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante pomilor sâmburoși. Pe frunze apar pete circulare în dreptul cărora țesuturile se brunfică, iar în final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, înconjurate de o margine de culoare roșu-violaceu. Pulpa fructelor își pierde textura și gustul. Pe lăstari, ciuperca produce brunificări, urmate de răni din care se scurge clei.



Această formă de atac este foarte periculoasă deoarece determină usucarea lăstarilor ce poartă mugurii de rod. Sporii asigură răspândirea ciupercii și rezistă pe timpul iernii în cleiul ce se scurge din răni. De asemenea, ciuperca poate ierna sub formă de miceliul pe suprafața ramurilor.

Măsuri de prevenire și combatere:
  • tăierea și arderea ramurilor afectate;
  • rănile rezultate în urma tăierilor se vor acoperi cu mastic;
  • după efectuarea taierilor, pomilor li se aplică un tratament cu Zeamă Bordeleză 4-5 %;
  • aplicarea tratamentelor în vegetație cu fungicide specifice.
  1. Făinarea (Podosphaera tridactyla)
La prun, atacul apare pe frunzele lăstarilor tineri prin apariția unor pete albe. Aceastea se extind și acoperă întreaga frunză. Boala evoluează, iar miceliul devine cenușiu și prăfos. Țesuturile atacate se încrețesc și se usucă. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pâsla albă miceliană. Fructele crapa si putrezesc.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • fertilizare echilibrată;
  • cultivarea soiurilor de prun rezistente;
  • lăstarii și fructele atacate se vor arde;
  • tratamente chimice în vegetație cu fungicide specifice.
  1. Monilioza (Monilinia laxa)
Această boală atacă toate organele aeriene ale pomilor, producând pagube însemnate în anii reci și ploioși. Frunzele atacate atârnă fără să cadă, florile se brunifică și se usucă, iar ramurile se îndoaie în formă de cârlig.
Fructele tinere se zbârcesc, se brunifică și cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezește, iar pe exteriorul lor apar pernuțe gălbui-cenușii. În final, fructele sunt mumificate și rămân în pom, asigurând transmiterea bolii și în anul următor. Ciuperca iernează pe fructele mumificate și în scoarța ramurilor atacate.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • strângerea și distrugerea fructelor atacate;
  • tăierea și arderea ramurilor afectate;
  • tăierea ramurilor afectate până la zona sănătoasă, aplicarea unui tratament cu Zeamă Bordelezp 4-5 % și acoperirea rănilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice în perioada de repaus vegetativ cu poduse pe bază de cupru;
  • tratamente preventive aplicate în vegetație cu fungicide specifice.
  1. Pătarea roșie a frunzelor (Polystigma rubrum)
Pe frunzele de prun apar pete circulare, de culoare galben-crem, ce evoluează și devin portocalii, iar în final - roșii. Țesuturile din dreptul petelor se îngroașă, devin crustoase și sunt bombate ușor spre partea inferioară. În final frunzele atacate cad, producând defolierea premature a pomilor. Astfel, pomul este sensibil la îngheț, iar diferențierea mugurilor de rod nu se desfășoară normal.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • strângerea și arderea frunzelor din livadă;
  • cultivarea soiurilor de prun rezistente;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
  1. Rugina (Tranzschelia pruni-spinosae)
Pe partea superioară a limbului apar pete de culoare galbenă. Pe partea inferioară, în dreptul petelor, își fac apariția sporii de culoare brună, iar mai târziu (spre sfârșitul vegetației), apar sporii de rezistență, de culoare neagră. Atacul acestei ciuperci determină rezistența scazută la ger și apariția rodirii la 2 ani. Ciuperca își desfășoară primele faze de dezvoltare pe diferite specii de anemone, iar apoi trece pe pomii fructiferi. De asemenea, porumbarul (Prunus spinosa) este o gazdă intermediară în care ciuperca se înmulțește, iar apoi migrează pe specii cultivate. Iernează sub formă de miceliu în organele subterane ale speciilor de anemone.



Măsuri de prevenire și combatere:
  • strângerea și distrugerea frunzelor din livadă;
  • distrugerea speciilor de Prunus spinosa și Anemone spp. din apropierea livezilor;
  • tratamente chimice cu fungicide specifice.
Sursa: Botaniștii.ro
loading ...